de-a lungul Isarului

culisând printre oameni pe străzi, culegând impresii, imagini scurte irepetabile din fluviul furios care te obligă să înoţi contra curentului, sunete care compun cuvinte, cuvinte care compun fraze şi fraze care compun minţi uneori incredibile, care se lovesc de mintea ta totuşi pe stradă şi nu poţi face nimic (în ultimele două săptămâni s-a zbierat la mine de două ori pe stradă din motive hilare şi iar a treia oară mi s-a comunicat un mesaj xenofob ca să ştiu cum stau lucrurile şi de unde aparţin, să nu mă înşel cumva), privind oameni care par ceva ce nu sînt şi se mişcă deghizaţi în lucruri care nu există, amintindu-mi o replică dintr-un film de groază: când în iad nu va mai fi loc, damnaţii vor umbla printre noi (citat aproximativ şi de asemenea habar n-am numele filmului, ştiu doar că citatul nu-mi aparţine)

copaci înmuguriţi, aţâţaţi să-şi facă treaba, obligaţi mai degrabă, făcând ceea ce ştiu ei să facă, puşi să-nmugurească an de an, programaţi să dea verde, să-şi etaleze verdele peste oraş, să acopere cu coame uriaşe cerul şi clădirile şi străzile traversate de maşini, de oameni, de damnaţi, de subumani, de fantome, de iluzii bipede şi patrupezi îmblăniţi care fură sushi-ul oamenilor care se aşează pe mal să mănânce liniştiţi, apoi să-i răspunzi omului care se prezintă drept posesor al hoţului: nu-i nimic, nu s-a întâmplat nimic, îmi plac animalele. Chiar şi hoaţe, iar omul să se aşeze la câţiva metri de tine în poziţie de meditaţie, să privească în jos, ascultând Isarul furios mugind blesteme între noi cu iluzia că e salvat, vindecat şi iubit

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s