Nimeni nu-mi poate lua moartea

Îmi pot pierde familia. Se poate întâmpla. Să zicem că într-o zi se află cu toţii într-o maşină şi maşina intră într-o altă maşină. Sau se află cu toţii într-o casă la munte pe o creastă de deal, alunecă terenul, iar zidurile se prăbuşesc precum nişte cărţi de joc şi-i prind sub ele. Sau nu, nu, am un scenariu mult mai bun. Pleacă cu maşina şi deodată au pană, sau ceva e în neregulă, de exemplu se opreşte motorul. Ies din maşină să vadă ce s-a întâmplat. Se află la o margine de şosea, în pădure. A doua zi sînt găsiţi cu toţii morţi, sfâşiaţi în bucăţi, atârnând în copaci. Monstrul judeţului respectiv i-a găsit şi i-a mâncat. Nu se poate dovedi nimic, doar portretul robot al făptaşului este agăţat peste tot: are cap de ţap, corp doar piele şi os, alungit, cu ţepi de arici pe spinare, labe de urs şi coadă de purcel. Vedeţi dumneavoastră, e un răufăcător cunoscut. Continuare…

This entry was posted in proză.

2 comments on “Nimeni nu-mi poate lua moartea

  1. pacat de faptul ca aceasta scriere transmite ideea lipsei de scop a fiintei umane. Intr-adevar, moartea nu ti-o poate lua nimeni si ea ramane orice ar fi, iar compunerea, axata pe aceasta idee, si-a indeplinit foarte bine rolul de a o sublinia, insa omului nu-i poate fi luat de asemenea sufletul, deci, intr-un fel, speranta unei lumi mai bune peste pragul reprezentat de moarte

  2. Pentru astfel de trucuri psihologice prin care este facuta acceptabila lipsa de scop a fiintei umane, va rugam apelati la religiile exstente. Aici afisam doar compuneri libere de orice ideologii.🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s